| 1.
|
PUBLIC'ISTIC, -Ă, publicistici, -ce, s.f., adj. 1. S.f. Totalitatea publicaţiilor periodice dintr-o anumită epocă, considerate ca mijloc de informare a publicului; presă. ♦ Îndeletnicirea publicistului. 2. Adj. Care aparţine publicistilor sau publicisticii (1), privitor la publicisti sau la publicistică. - Publicist + suf. -ic. Cf. germ. publizistisch.
Sursă
: DEX'98
(36821)
- oprocopiuc |
| |
| 2.
|
PUBLIC'ISTIC adj. v. ziaristic. Sursă
: Sinonime
( 204232)
- siveco |
| |
| 3.
|
public'istic adj. m. (sil. -bli-), pl. public'istici; f. sg. public'istică, pl. public'istice
Sursă
: DOR
(275503)
- siveco |
| |
| 4.
|
PUBLIC'ISTI//C ~că (~ci, ~ce) Care ţine de publicistică; propriu publicisticii; jurnalistic; ziaristic; gazetăresc. /<germ. publizistisch
Sursă
: NODEX
(349947)
- siveco |
| |
|
|